Duovio antrenamente

Cum să oprești o ceartă înainte să escaladeze

Adesea începe destul de subtil.

M-a deranjat că nu m-ai anunțat.

Celălalt răspunde:

Doar ți-am spus.Nu, nu mi-ai spus.Atunci probabil că nu m-ai ascultat.Aha, deci iar eu sunt de vină?

Câteva minute mai târziu, nu mai vorbiți despre ceea ce s-a întâmplat inițial.

Vorbiți mai tare. Se adaugă nemulțumiri vechi. Fiecare frază următoare provoacă o nouă apărare sau un atac.

Și, dintr-odată, devine mult mai greu să oprești conversația.

Escaladarea nu începe de obicei cu țipete

O ceartă tensionată nu apare întotdeauna printr-o singură izbucnire puternică.

Adesea se construiește din pași mici:

  • vorbim mai repede,
  • începem să-l întrerupem pe celălalt,
  • încetăm să mai punem întrebări și începem să demonstrăm,
  • folosim „întotdeauna” și „niciodată”,
  • adăugăm sarcasm,
  • începem să amintim probleme vechi,
  • reacționăm la ton în loc să reacționăm la conținut,
  • încercăm să avem ultimul cuvânt.

Cu cât observăm mai devreme această schimbare, cu atât este mai ușor să schimbăm direcția conversației.

Nu trebuie să așteptăm până când cineva începe să țipe.

Mai întâi observați că nu mai rezolvați problema

Unul dintre cele mai bune semnale ale escaladării este momentul în care subiectul inițial începe să se destrame.

Poate ați început cu întrebarea:

De ce ai schimbat planul nostru fără să ne consultăm?

Iar câteva clipe mai târziu discutați despre:

Oricum, niciodată nu mă asculți.Iar tu iei totul personal.Asta spui de fiecare dată.

În acel moment poate fi util să opriți conversația și să numiți ceea ce se întâmplă:

Am impresia că acum ajungem cu totul în altă parte.

Sau:

Începem să ne certăm din cauza mai multor lucruri deodată. Hai să revenim la ceea ce discutam inițial.

O astfel de frază nu va rezolva problema de una singură.

Dar poate împiedica extinderea conflictului.

Nu încercați să câștigați fiecare replică

Într-o conversație tensionată apare nevoia puternică de a răspunde la orice.

Nu este adevărat.Dar tu ai început.Dar data trecută?A fost cu totul altfel.

Fiecare frază devine o mică dispută pe care vrem să o câștigăm.

Numai că, cu cât deschidem mai multe astfel de dispute, cu atât scad șansele să rezolvăm problema inițială.

Uneori vă puteți pune o întrebare simplă:

Trebuie să răspund cu adevărat la această frază?

Dacă celălalt spune:

Tu pur și simplu trebuie întotdeauna să ai dreptate.

nu trebuie să începeți să demonstrați:

Nu este adevărat, săptămâna trecută am recunoscut chiar că…

Puteți reveni la subiect:

Nu vreau să discutăm acum despre care dintre noi are mereu nevoie să aibă dreptate. Vreau să rezolvăm ce facem cu planul de astăzi.

Asta nu înseamnă să-l ignorați pe celălalt.

Este o încercare de a păstra conversația într-o formă care poate fi rezolvată.

Încetiniți-vă propria reacție

Când tensiunea crește, încercăm adesea să reacționăm mai repede. Iar tocmai prin aceasta putem accelera și mai mult conflictul.

Uneori ajută o schimbare foarte simplă: să nu răspundeți imediat.

Acordați-vă două sau trei secunde. Inspirați. Puneți o întrebare în locul unui contraargument.

Ce te-a deranjat cel mai mult?

Sau rezumați ceea ce ați auzit:

Deci te-a enervat mai ales că ai aflat despre schimbare abia în ultimul moment.

Astfel, ritmul conversației încetinește.

Iar când o persoană încetinește, uneori încetinește treptat și cealaltă.

Numiți tensiunea fără acuzații

Puteți spune:

Am impresia că situația dintre noi începe să escaladeze.

Aceasta este altceva decât:

Iar faci o scenă.

Prima frază descrie situația.

A doua îl evaluează pe celălalt.

În mod similar:

Amândoi vorbim acum destul de tăios.

poate fi mai util decât:

Nu mai lătra la mine.

Scopul nu este să stabilim cine este vinovat de escaladare.

Scopul este să atragem atenția că modul de a purta conversația începe să împiedice rezolvarea ei.

Nu încercați să-l calmați pe celălalt cu orice preț

Fraze precum:

Calmează-te.Nu mai face istericale.Nu ai niciun motiv să fii atât de furios.

de obicei nu reduc tensiunea.

Adesea au efectul opus.

Celălalt poate auzi:

„Emoțiile tale nu sunt justificate.”

Mult mai util poate fi:

Văd că te-a enervat foarte tare.

Sau:

Se vede că este important pentru tine.

Asta nu înseamnă că trebuie să fiți de acord cu felul în care se comportă celălalt.

Doar recunoașteți că în conversație există o emoție puternică.

Faceți diferența între emoție și modul de comunicare

O persoană are dreptul să fie furioasă.

Asta nu înseamnă însă că este în regulă să insulte, să țipe sau să amenințe.

Puteți spune simultan:

Înțeleg că ești furios.

și:

Dar nu vreau să continuăm dacă vom țipa unul la celălalt.

Aceasta este o diferență importantă.

Nu încercați să-i interziceți celuilalt emoția.

Stabiliți o limită pentru modul în care veți vorbi unul cu celălalt.

Când să luați o pauză

Uneori, simpla încetinire nu mai este suficientă.

Dacă simțiți că:

  • repetați mereu aceleași argumente,
  • nu-l mai ascultați pe celălalt,
  • vă vine să spuneți ceva dureros,
  • sunteți prea agitați pentru a vorbi calm și concret,
  • conversația revine mereu la atacuri,

poate fi mai bine să luați o pauză.

De exemplu:

Acum nu mai ajungem nicăieri. Am nevoie de puțin timp să mă calmez. Putem reveni la asta peste o jumătate de oră?

Sau:

Nu vreau să spun ceva ce voi regreta apoi. Luăm o pauză de douăzeci de minute și încercăm din nou?

O pauză nu înseamnă un eșec al comunicării.

Uneori tocmai ea permite continuarea comunicării.

O pauză are nevoie de o revenire

Există însă o diferență între o pauză și o fugă.

Nu mai vorbesc cu tine.

poate părea un refuz al întregului subiect.

O formulare diferită ar fi:

Acum nu reușesc să discut bine despre asta. Voi reveni la ora opt.

O revenire concretă îi oferă celuilalt siguranța că subiectul nu a dispărut.

În loc de:

Lasă-mă în pace.

puteți spune:

Am nevoie să fiu singur o jumătate de oră. Apoi vin la tine și terminăm discuția.

Adesea aceasta este o diferență esențială.

Pauza nu trebuie să fie o pedeapsă

Întreruperea conversației nu este sănătoasă dacă servește la pedepsirea celuilalt.

De exemplu:

Dacă vorbești așa cu mine, nu voi mai vorbi cu tine o săptămână.

Asta nu mai este o încercare de a calma situația.

Este o formă de presiune.

Pauza ar trebui să aibă un scop:

să reducă tensiunea și să permită revenirea la conversație.

Nu să creeze nesiguranță sau să-l forțeze pe celălalt să-și schimbe comportamentul.

Ce faceți dacă celălalt nu vrea o pauză

Puteți auzi:

Trebuie să rezolvăm asta acum.

Uneori există într-adevăr situații care nu suportă amânarea.

În majoritatea conflictelor obișnuite, însă, o pauză scurtă poate fi mai bună decât încă o jumătate de oră de escaladare.

Dacă aveți cu adevărat nevoie de ea, puteți spune:

Înțeleg că vrei să rezolvi asta acum. Eu însă, în acest moment, nu sunt capabil să continui constructiv. Voi reveni la asta peste douăzeci de minute.

Nu trebuie să obțineți acordul celuilalt pentru faptul că aveți nevoie să ieșiți pentru scurt timp din conversație.

Dar este corect să spuneți clar când și cum veți continua.

Nu reveniți după pauză direct la atac

Pauza nu este suficientă dacă vă întoarceți și prima frază este:

Ei, ți-ai dat seama că ai stricat totul?

Revenirea poate fi mult mai simplă:

Hai să o luăm de la capăt. Vreau să înțeleg ce te-a deranjat.

Sau:

Cred că înainte am intrat amândoi în defensivă. Hai să revenim la ceea ce trebuie să rezolvăm.

Scopul pauzei nu este să vă pregătiți argumente mai bune.

Scopul este să reveniți cu o capacitate mai mare de a asculta.

Concentrați-vă pe următorul pas

Când conflictul este tensionat, poate fi util să nu mai încercați să rezolvați întreaga relație, ci să găsiți un singur pas concret.

De exemplu, în loc de:

Și atunci, cum va fi de fapt între noi?

încercați:

Ce putem face data viitoare pentru ca planul să nu se schimbe fără să ne consultăm?

În loc de:

Pur și simplu nu mă respecți deloc.

încercați:

Putem conveni ca, atunci când se schimbă planul, să ne scriem imediat?

Cu cât următorul pas este mai concret, cu atât rămâne mai puțin loc pentru o nouă rundă de acuzații.

Uneori conflictul nu poate fi calmat de o singură persoană

Puteți încetini.

Puteți vorbi calm.

Puteți să nu răspundeți atacului.

Puteți propune o pauză.

Și totuși cealaltă persoană continuă cu insulte sau presiuni.

Atunci scopul vostru nu mai trebuie să fie „repararea” conflictului.

Poate fi mai sănătos să încheiați conversația:

Sunt dispus să revin la acest subiect, dar nu în felul acesta.

Sau:

Acum închei conversația. Când vom putea vorbi fără insulte, putem continua.

O comunicare bună nu înseamnă că puteți calma orice conflict.

Uneori înseamnă să recunoașteți că în acest moment o conversație constructivă nu mai este posibilă.

Ce să spuneți când simțiți că cearta escaladează

Pot ajuta fraze scurte:

Am impresia că acum ne învârtim în cerc.Hai să revenim la un singur lucru concret.Amândoi vorbim acum destul de tăios. Hai să încetinim.Nu vreau ca asta să devină o competiție despre cine este mai vinovat.Am nevoie de o scurtă pauză. Voi reveni la asta peste douăzeci de minute.Vreau să rezolvăm asta, dar nu în felul acesta.

Nu este vorba despre fraze magice.

Dacă le rostim pe un ton agresiv, ele nu vor salva singure conflictul.

Importantă este intenția:

să oprim accelerarea conversației și să creăm un spațiu în care să putem gândi din nou.

Scopul nu este să nu vă certați niciodată

Neînțelegerile sunt o parte obișnuită a relațiilor, familiei și muncii.

Scopul comunicării sănătoase nu este o situație în care toată lumea este mereu de acord și nimeni nu se enervează vreodată.

Mai important este ce facem în momentul în care tensiunea începe să crească.

Dacă adăugăm un nou atac.

Dacă începem să ne demonstrăm adevărul cu orice preț.

Sau dacă reușim să spunem:

Acum nu mai ajungem nicăieri. Hai să încetinim.

Uneori, tocmai această frază împiedică transformarea unei probleme rezolvabile într-un conflict mult mai mare.


Este mai greu să oprești escaladarea când ești chiar în mijlocul conflictului

Citind articolul, poate părea simplu să spui:

Luăm o pauză și revenim la asta peste o jumătate de oră.

Numai că, într-o ceartă reală, celălalt poate răspunde:

Sigur. Iar fugi când nu mai ai ce să spui.

Și tocmai atunci este greu să nu începi din nou să explici, să te aperi sau să ataci la rândul tău.

În Duovio puteți exersa o astfel de conversație. Persoana virtuală reacționează la ceea ce spuneți cu adevărat, iar tensiunea poate crește, rămâne la fel sau scădea în funcție de comunicarea voastră.

Astfel puteți exersa cum să încetiniți o conversație tensionată, când să propuneți o pauză și cum să stabiliți condițiile pentru o revenire sigură la subiect.

Încearcă antrenamentul „Oprirea escaladării” →